"Fiecare piesa pe care o dirijez
                    mi se pare cea mai frumoasa..."
           Interviu luat de poeta Luiza Carol muzicianului Tuvi Schwager
                 pentru statia Internet a Agentiei ISRO-Press

            Tuvia Schwager, nascut in 1929 la Lugoj. Compozitor, dirijor,
profesor de muzica. Locuieste jumatate de an in Romania (la Lugoj)
si jumatate de an in Israel (la Kiriat-Motzkin).

            - Draga Tuvia, povesteste te rog ceva despre ambianta in care te-ai format ca muzician: compozitorii preferati, piesele muzicale favorite, felul cum ti-au marcat viata si arta.

            - Cand eram copil am admirat orice fel de muzica (inclusiv jazzul pe care azi nu-l mai practic, dar in copilarie m-a influentat). Compozitorii mei preferati pe vremea aceea erau romanticii: Chopin, Ceaikovski, Schumann, etc. Cand am intrat profund in studii muzicale, am inteles ca radacina tuturor genurilor muzicale si a tuturor epocilor muzicale este muzica
preclasica si clasica. Ma refer la muzica scrisa de Correlli, Vivaldi si bineinteles la cea scrisa de Bach - cel care ne-a dat baza muzicii de azi. Nu stiu ce s-ar fi intamplat daca Bach n-ar fi existat; care ar fi fost drumul muzicii? Clasicismul in orice caz a urmat barocului si dupa parerea
mea a culminat cu Mozart. Pot afirma ca dupa Mozart nu prea sunt noutati relevante in muzica. Totusi in muzica romantica, in special in cea de opera, au aparut compozitori care au deschis drumuri noi: Puccini, Mascagni, Debussy... In muzica moderna insa, datorita influentei
atonalismului, dodecafoniei si a altor nascociri teoretice, descoperim un stil muzical cu totul deosebit de ceea ce a fost. Deschizatori de drumuri in acest sens au fost Schoenberg, Stockhausen, Webern... Influentat de acestia, dupa ce am scris muzica tonala, am trecut la atonalism descoperind o lume noua plina de farmec. Aceasta schimbare s-a petrecut in viata mea abea cand am venit in Israel (in1973), deoarece in Romania muzica atonala era interzisa. (Dictionarele muzicale indicau muzica atonala drept o spargere a sistemului tonal - cea ce e adevarat, dar acest lucru nu impiedica progresul muzical.) Sunt sigur ca se vor mai naste si alte
sisteme ce vor batatori noi cai in mersul istoric al muzicii.

            - La ce varsta ai inceput sa compui? Sub indrumarea carui profesor? Sub
influenta caror compozitori? Ai pastrat pana azi acele piese de inceput? Mai esti multumit de ele?

            - Am inceput sa invat muzica la o varsta destul de inaintata, pe la 8-9 ani, influentat poate de intalnirea tatalui meu cu Bella Bartok in 1937 la Lugoj, intalnire la care am fost prezent. Bartok daduse un concert de camera la Lugoj, alaturi de Enescu si viitorul meu profesor de pian dr. Iosef Willer. De fapt Willer a fost al doilea profesor al meu. Am inceput sa invat pian cu dna Maria Abraham, organista la noi in sinagoga. Am inceput sa compun imediat, odata cu primele lectii de pian. Primele compozitii erau puerile, necunoscand inca legile compozitiei. Majoritatea
lor mai exista si azi in casa mea de la Lugoj. Le acord numai valoare de amintire sentimentala. Cu profesorul dr Willer am inceput lectiile de compozitie. In 1946, in paralel cu studiile la dr Willer am urmat si cursurile conservatorului Ion Vidu din Lugoj, unde am studiat pian si
canto. Am avut ca profesori pe Dimitrie Stan la armonie, Dora Stan la canto, Victor Malkievici la teorie, Maria Dimitriu la pian. In 1949 am intrat la Institutul de arta din Timisoara, unde am avut profesori foarte buni (de pilda Cornel Givulescu la teorie). Aici am continuat sa creez
compozitii apreciate de catre Sabin V. Dragoi. Dupa un an, desfiintandu-se Institutul de arta, am trecut la conservatorul Gheorghe Dima din Cluj, avand ca profesori: la teorie pe Cornel Givulescu, la armonie pe Tudor Jarda, la dirijat de cor pe Surlasiu, la forme muzicale pe Sigismund Toduta. Concomitent cu studiile teoretice, am inceput sa invat dirijatul si
compozitia, avand ca profesor la dirijat pe Antonin Ciolan si la compozitie pe Sigismund Toduta.
            La toate astea vreau sa adaug o amintire foarte importanta pentru mine. In copilarie l-am cunoscut pe Filaret Barbu, care era prieten cu tata. El mi-a vazut cateva lucrari si mi-a trimis o recomandare la Sabin Dragoi.

            - Care dintre piesele tale muzicale te multumesc azi cel mai mult? Au fost executate pentru public?

            - In general apreciez mai mult compozitiile din ultima perioada: cateva preludii pentru pian, "Cantec de leagan" pt orchestra de camera, piesa pentru pian "Fluturele" si alte compozitii care s-au cantat in Israel, Romania, Franta, SUA, Gruzia, Japonia, Austria, Germania, Canada.

            - Ce momente din cariera ta de dirijor ti-au lasat cele mai placute amintiri?

            - In general, fiecare piesa pe care o dirijez mi se pare cea mai frumoasa.

            - Cum iti vine inspiratia melodica? Iti vine pe neasteptate, sau ai un
anumit procedeu de a "chema" muza?

            - Dupa cate stiu eu, compozitorii de obicei se aseaza la pian si incep sa improvizeze, apoi pun pe note ceea ce au improvizat. Nu le place? Sterg si o iau de la capat. Eu am cu totul alt sistem. In serile sau noptile de nesomn, eu pornesc la plimbare. In acel timp imi suna in minte diferite melodii sau fragmente de piese muzicale. Asta se repeta o saptamana-doua, pana toata piesa imi este clara in memorie. Apoi acasa o astern pe hartie. De accea foarte multa muzica pentru pian am compus fara sa am instrument.

            - Crezi ca intre muzica asa-zisa "usoara" si muzica asa-zisa "grea" exista bariere clare si de netrecut? Ce pozitie ocupa muzica populara intre aceste tendinte?

            - Desigur, exista o diferenta intre muzica usoara si cea clasica, ea constand in adancimea continutului muzical. Si in muzica usoara sunt elemente frumoase, atunci cand ea nu este supusa la stiluri extravagante - precum pop, folk - in care predomina instrumente de percutie ce astupa
continutul muzical. Muzica populara este folosita de multi compozitori ca un suport melodic atunci cand e cazul.

            - De ce crezi ca tineretul se indeparteaza tot mai mult de muzica simfonica? Crezi ca acest proces de indepartare e ireversibil?

            - Eu nu cred ca acest proces e ireversibil; asta depinde de educatia muzicala pe care o primeste tanarul. Tineretului de azi ii place mai mult spontaneitatea decat sa guste o muzica gandita.

            - Ce poti sa spui despre relatia dintre compozitori si public? Exista o "moda" in muzica?

            - Nu toate piesele compozitorilor sunt cantate in timpul vietii lor. De pilda, compozitiile lui Mahler au fost detestate in vremea lui, dar el a spus: "Timpul meu va veni". Si iata ca timpul lui a venit. Poate ca exista o moda, insa muzica moderna este o continuare a tuturor stilurilor prin
care a trecut muzica in istorie; e firesc sa fie asa, fiindca totul evolueaza.

            - In afara de piesele tale muzicale, ai scris si o carte monografica intitulata "Evreitatea la Lugoj", publicata la editura Dacia Europa Nova din Lugoj in 2001. Ce a insemnat pentru tine munca la aceasta carte?

            - Acest lucru m-a urmarit multi ani, fiindca nu exista alt document de acest fel despre evreii din Lugoj. Am avut o mare satisfactie personala prezentand evreimea din Lugoj.

            - Ce planuri ai pentru viitor?

            - Daca starea sanatatii imi va permite, am sa mai compun si alte lucruri. As dori sa invat sa scriu note muzicale pe calculator.