"Buna dimineata, Israel!"
 
  Newsletter editat la Haifa,
dedicat vizitei in Romania a d-lui Benjamin Netaniahu,
primul ministru al Israelului, in ziua de 6 iulie 2011                           

    

Vizita in Romania a premierului israelian Benjamin Netaniahu -
o dezvoltare a relatiilor de prietenie dintre cele doua tari

     Miercuri 6 iulie 2011, la Palatul Victoria din Bucuresti a avut loc o intalnire intre primul  ministru ai Israelului Benjamin Netaniahu si primul ministru roman Emil Boc. Tot miercuri premierul israelian a fost primit de presedintele Romaniei, Traian Basescu.
      Iata mai multe relatari ale Agentiei Agerpres si ale altor surse despre intalnirile liderului israelian si despre conferinrtele de presa ce au urmat: 

 
Cartea lui Strul Moisa si o imagine de la lansarea volumului: de
la stanga la dreapta - Preşedintele CIB, Sorin Dimitriu,
Ambasadorul Israelului la Bucureşti, Dan Ben-Eliezer si autorul
cărţii -  Strul Moisa  (detalii in nota nr.  )

 Eveniment editorial: lansarea in Romania a cartii „BIBLIA şi METALURGIA” de dr. ing. Strul Moisa (Editura: Galaxia Gutenberg)

Semnalam aparitia cartii „Biblia şi metalurgia” al carei autor este dr. ing. Strul Moisa, ce detine functia de Inginer-Sef al Departamentului de Ingineria Materialelor, din cadrul Universitatii Ben-Gurion din Neghev, Beer-Şeva.

Cu toate ca este acceptat faptul ca Biblia este prin excelenta un text religios, cartea Biblia si metalurgia incearca sa evidentieze legatura intrinseca existenta intre BIBLIE cu metalele si metalurgia antica. In acest scop, autorul ii propune cititorului lectura Bibliei printre randuri, utilizand "lentile metalurgice". Drept rezultat, cititorul descopera un domeniu la care nici nu s-ar fi gandit la o doar lectura superficiala a Cartii Cartilor. Autorul izbuteste sa demonstreze ca metalele si metalurgia ocupa un loc deosebit de important in Biblie, cititorul descoperind imensul aport material oferit de către "decorul" şi "parfumul" specific metalelor şi metalurgiei, la frumuseţea şi intensitatea deosebită a mesajului spiritual ce-l poartă Biblia, . In carte, societatea descrisa de Biblie, este privita drept martora a dezvoltarii tehnologice a metalelor si metalurgiei, contextul, realitatile si "culoarea locala" fiind cel de confluenta dintre sfarsitul epocii bronzului cu inceputul epocii fierului.

Miel umplut de Paşte

 Doba, doba, laştele / Mâine, mâine-s Paştele..

                  Mă bucuram nespus când se apropia Sărbătoarea Paştilor, din mai multe motive. În avangarda lor venea Duminica Floriilor, când urma să primim păpuci sau sandale noi şi un viganău (rochie) nou-nouț, ce urma să fie cusut de lelea Helena, croitoreasa noastră de atunci, care locuia la câteva case mai sus de noi. Nu erau pe vremea aceea la Şulmedhi (Ulmeni) bolduri cu haine de-a gata, existau bolduri cu materiale textile care musai trebuiau cusute. La Baia Mare nu ne duceau părinții, ca să ne târguiască (cumpere). Cel mult, mergeam la Cehu Silvaniei. Cândva Ulmeniul se afla în raionul Cehu Silvaniei.

                 Şi apoi, odată cu Paştele viniea şi primăvara împreună cu... coptăturile şi alte bunătățuri. Când eram copil şi preot în sat era Emil Negruţiu, slujba de Paşte se făcea seara. Abia de un timp se face la miezul nopţii. Îmi plăcea seara, fiindcă nu eram obişnuită să umblu noaptea. După slujba de Înviere, primeam pasca (paşti) care era făcută din prescură, coaptă în cupor de către gospodine – însemntă cu prescuricerul – tăiată mărunt şi înmuiată în vin. Primeam câte o fingie (ulcică) şi luam pască în cele trei zile ale sărbătorii, după ce rosteam de trei ori Cristos a Înviat! Dar pentru a primi pasca, bineînțeles pe stomacul gol, trebuia să ne spălăm în lavoarul de metal, în care bunica sau mamica aşezau o urzică, un ou roşu şi un bănuţ. Urzica urma să te facă aspru, harnic. Oul simboliza Paştele, iar bănuţul aspiraţia spre mai bine sau... poate...avea semnificația bănuţului dat la Marea Trecere.