Presedintele Romaniei despre intalnirea sa
cu un supravietuitor al Transnistriei...
 

Extrase din cuvantarea rostita de dl. Emil              Constantinescu,  presedintele Romaniei, la              Muzeul Holocaustului din Washington              (Iulie 1998) :  ...Cu multi ani in urma, am cunoscut un supravietuitor al deportarii in Transnistria. La insistentele mele, el, care, copil fiind, si-a vazut intreaga familie pierind in anii prigoanei, a acceptat sa-si deschida sufletul. Scenele care descriau modul in care cei dragi au fost umiliti, brutalizati, jefuiti si supusi la privatiuni extreme, care le-au provocat un sfarsit atat de nedrept, mi-au infatisat un trecut cutremurator, a carui imagine reala nu avusesem posibilitatea sa o cunosc.  Nu va ascund faptul ca uimirea si revolta mea se amestecau cu scepticismul. Intreaga mea fiinta refuza sa accepte evidenta - niste romani au provocat moartea si atatea suferinte unor oameni nevinovati.  Judecata dreapta si curatenia sufleteasca ale acelui om m-au impresionat. In nici un moment el nu a acuzat intregul popor roman, el insusi victima a  totalitarismului, pentru politica antisemita a guvernului roman din timpul razboiului. Regreta ca nu se stie indeajuns cum rezistenta unei parti a  clasei politice si a opiniei publice romanesti a facut ca evreii romani sa nu fie deportati in lagarele de exterminare naziste. Mai mult, mi-a spus ca  nu va uita niciodata bunatatea pe care i-au aratat-o multi dintre semenii sai romani.  Nu a fost o intamplare faptul ca in Romania s-a putut organiza, cu sprijinul unor organisme internationale, precum Comitetul International al  Crucii Rosii, dar si al unor legatii neutre, o importanta emigrare ilegala in Palestina, prin porturile romanesti la Marea Neagra, a evreilor romani, dar si a coreligionarilor lor din Ungaria si Polonia.

In semn de recunoastere a ajutorului pe care mai multi cetateni romani l-au acordat concetatenilor lor evrei, cu riscul propriei libertati si al vietii, in momentele de grea cumpana ale opresiunii, statul israelian le-a acordat acestora titlul de "Drepti ai popoarelor". Multi dintre acesti romani curajosi sunt mentionati in muzeu. Printre acestia il regasim pe Traian Popovici, primarul orasului Cernauti, renumit pentru "Pasaportul Popovici - Pasaportul vietii".      Muzeul Memorial al Holocaustului prezinta si crimele asupra altor grupuri etnice. El ne obliga sa nu le uitam nici pe celelalte victime ale persecutiilor naziste: rromi, polonezi sau rusi, prizonieri politici si prizonieri de constiinta.       In ciuda acestor fapte, nimeni nu are dreptul de a ignora ca tragedia holocaustului nu a ocolit Romania: nimeni nu are dreptul de a nega soarta  tragica a evreilor care si-au pierdut viata sau pe cei dragi in Basarabia si Bucovina, in Transnistria, la Iasi, la Bucuresti sau la Dorohoi, lipsurile materiale, prigoana si umilintele la care au fost supusi in timpul guvernarii legionare si in perioada guvernarii care a urmat. Chiar daca implicarea directa sau indirecta a Germaniei naziste nu a fost nici ea de neglijat, responsabilitatea pentru aceia dintre cetatenii romani care, in loc sa fie ocrotiti de statul roman, au fost persecutati de acesta, nu  poate fi si nu trebuie sa fie eludata. Democratia interbelica nu era, desigur, perfecta; dar disolutia democratiei interne, dictatura si persecutiile contra unor inocenti raman o pagina sumbra din istoria noastra pe care nu avem voie sa o uitam, ca sa stim ca nu se va mai repeta.  Aici, in acest muzeu, care este un monument al memoriei critice, al amenintarii, pot afirma ca Romania democrata si societatea civila romaneasca au invatat ca nu pot sa priveasca spre viitor fara o reevaluare critica si onesta a trecutului. Incercam nu doar sa nu uitam, ci si sa invatam din tragediile trecutului. Cred ca una din lectiile fundamentale ale holocaustului este vigilenta: necesitatea imperativa de a preveni marile tragedii ale istoriei.  Istoria holocaustului este departe de a fi fost scrisa pana la capat. Sunt aici si pentru a va asigura de deplina cooperare a autoritatilor romane, a arhivelor sale istorice cu Muzeul Memorial al Holocaustului, pentru recuperarea trecutului tragic al evreilor romani din perioada celui de al doilea razboi mondial...