http://www.bukovina.ro/dorna.htm

                           VATRA DORNEI - date generale

Situat in inima Carpatilor Orientali,la egala distanta fata de cele doua laturi ale lor( estica si vestica), in cadrul culoarului depresionar ce desparte grupa nordica de grupa centrala a acestora. Asezat la confluenta Bistritei Aurii cu cel mai insemnat afluent al sau din cursul superior, Dorna,orasul are o pozitie deosebit de favorabila fata de cateva importante cai de comunicatie. Astfel Vatra Dornei este strabatuta de cea mai importanta cale ferata care trece din Moldova in Transilvania, respectiv de la Suceava la Cluj Napoca (prin Dej), iar printr-o serie de sosele nationale realizeaza legaturi cu Transilvania (peste pasul Tihuta),cu Maramuresul (peste pasul Prislop),cu Moldova (prin pasul Mestecanis),precum si de-a lungul vaii Bistritei.Orasul se intinde in lungul raurilor Dorna si Bistrita,pana la confluenta ultimului cu Neagra Sarului,pe terasele inferioare si medii ale acestora,cat si pe conurile de dejectie ale afluentilor.Vatra Dornei este inconjurata de o serie de munti josi si mijlocii,cu structura cristalina, cu aspwct de muncele,alcatuiti din culmi rotunjite care coboara in trepte - in nord-est Barnarelu (1321 m),prelungirea masivului Giumalau;in sud Dealu Negru (1302 m) ;in nord Runcu (1155 m), partea terminala a Muntilor Suhardului,situati in unghiul de confluenta a Bistritei cu Dorna.Dincolo de aceste culmi din imediata apropiere a orasului,se ridica spre sud zidul vulcanic al Muntilor Calimani, spre est muntii cristalini ai Bistritei si masivele Giumalau-Rarau, iar spre nord culmile Suhardului,toate acestea conferind un pitoresc deosebit cadrului in care este asezat orasul Vatra Dornei. Sub raport climatic, Vatra Dornei se caracterizeaza prin temperaturi medii anuale de 5 gr.C (media lunii iulie 15 gr.C iar media lunii ianuarie -6 gr.C). Cantitatea medie anuala de precipitatii trece de 600 mm iar numarul zilelor cu strat de zapada este de peste 120, fapt foarte important pentru practicare sporturilor de iarna.Un aspect deosebit de important este prezenta izvoarelor minerale,care impun o nota specifica zonei Tarii Dornelor.Astfel zacamintele de ape carbogazoase dau un numar de 37 izvoare,care apar pe teritoriul localitatilor Poiana Cosnei, Dorna Candrenilor, Poiana Negrii, Vatra Dornei, Ortoaia, Saru Dornei, Panaci, Glodu, Darmoxa, Brosteni. Se mai cunosc surse de ape minerale la Poiana Stampei, Dornisoara, Neagra Sarului si Dragoiasa. Istoria acestor locuri a fost integrata,in primele secole de existenta a statului moldovenesc, in istoria tinutului Campulung, care, fiind constituit sub forma unui "ocol domnesc",se bucura de o larga autonomie.Locuitorii tinutului se considerau oameni liberi,care nu aveau alta datorie fata de domnii tarii decat de a efectua straja la hotare.Recunoscand acest drept al locuitorilor ocolului,Aron Voda(1592-1595) fixeaza straji la hotarul dinspre Transilvania,pentru a proteja pe campulungenii care isi creasera, prin defrisare, proprietati in Tara Dornelor.Masurile domnesti duc la o rapida dezvoltare a tinutului.la sfarsitul secolului al XVI-lea este mentionata pentru prima oara localitatea de la varsarea Dornei in Bistrita, pe la 1640 existand aici deja o asezare infloritoare (Dorna pe Giumalau),la dezvoltarea asezariicontribuind probabil si situarea sa pe drumul care lega Moldova cu importantele centre comerciale si mestesugaresti Rodna si Bistrita,din Transilvania. In Vatra Dornei exista o ruina care prin modul de constructie aminteste o cladire a secolelor XVI-XVII.Aceasta ruina este situata la gura paraului Chiliei, pe strada cu acelasi nume, adica tocmai acolo unde si documentar se plaseaza inceputurile orasului. Aici,langa asezarea de la poalele Barnarelului,a existat si un schit cu chiliile aferente.In 1775 Vatra Dornei, ca si nordul Moldovei, a intrat in componenta Imperiului habsburgic.Pentru recunoasterea vechilor privilegii,locuitorii tinutului au trebuit sa lupte aproape un secol cu noile autoritati,succesul obtinut de comunele dornene in procesul cu statul austriac a contribuit mult la prosperitatea si dezvoltarea in continuare a tinutului.statul austriac a fost interesat de exploatarea cat mai completa a bogatiilor solului si subsolului Bucovinei,astfel , la sfarsitul secolului al XVIII-lea ,inginerul A nton Manz,a pus bazele industriei extractive de fier si mangan in zona Dornei si Campulungului.Intre anii 1780-1785 s-a construit soseaua Campulung-Vatra Dornei-Poiana Stampei-Pasul Tihuta-Bistrita. Adevarata dezvoltare a orasului a inceput dupa ce au fost cunoscute de catre autoritatile austriece calitatile curative ale izvoarelor minerale si ale turbariilor din zona(la 1812 se imbuteliasera deja la Poiana Negrii 50000 de sticle). In 1845 se construieste la Vatra Dornei primul stabiliment balnear. In a doua jumatate a secolului XIX incepe amenajarea si modernizarea statiunii, prin captari de izvoare, prin aplicarea primelor tratamente cu namol de turba si mai ales prin construirea, in 1895,a instalatiilor balneare moderne. In primul deceniu al secolului XX Vatra Dornei este declarata oras. Dupa un scurt regres ,provocat de primul razboi mondial,orasul si statiunea cunosc o noua inflorire. In 1944 instalatiile balneare au fost complet distruse de trupele germane in retragere,aceasta punand problema refacerii aproape totale a statiunii si a dezvoltarii ei.Dupa cel de-al doilea razboi mondial, s-au ridicat noi constructii balneare si cartiere de locuinte,impunandu-se si ca unul din centrele de importanta nationala pentru practicarea sporturilor de iarna(schiul si sania,pe pantele muntilor Dealu Negru,Runc si Barnarel,avand partii atat pentru incepatori cat si pentru avansati). In acelasi timp,orasul cunoaste si o dezvoltare industriala,bazata in principal pe valorificarea resurselor locale (patru ramuri principale-forestiera, miniera, industrializarea si comercializarea apelor minerale, cresterea vitelor si industrializarea produselor lactate).




OBIECTIVE TURISTICE
PARCUL ORASULUI,cu o suprafata de 50 ha,declarat rezervatie dendrologica a Academiei Romane fiind si principala zona de concentrare a izvoarelor minerale;
MUZEUL ORASENESC - infiintat in 1954,in prezent prezinta trei sectii : arta plastica contemporana,stiintele naturii si cinegetica.Sectia de arta este amenajata in impunatoarea cladire a primariei,construita in 1896-1897 pentru a comemora succesul obtinut de dorneni in procesul purtat timp de un secol cu autoritatile austriece(vezi cei ce expun...,altele)sectia de stiintele naturii este axata pe prezentarea faunei si florei dornene : pesti si batracieni din bazinul Bistritei,pasari,mamifere.Se remarca doua diorame,care reprezinta un cerb atacat de lupi si o familie de capriori.sectia de cinegetica se refera la fondul de vanatoare al zonei,fiind organizata tematic : istoric,....resturi...ale unor animale disparute,unelte de vanatoare,ingrijirea vanatului si trofee.