CIMPULUNG - date generale
Oferind adapost orasului,depresiunea Campulungului Moldovenesc,o suveica
strabatuta de firul de argint al raului Moldova(unde , dupa traditie,si-ar fi
gasit sfarsitul Molda,cainele de vanatoare al lui Dragos Voda, in timp ce
haituia bourul legendar), este subliniata in partea sud-vestia de niste maguri
iramidale care se inalta cu 450-550 m deasupra ei,dominand-o prin povarnisuri
impunatoare.sunt Munceii Campulungului,cele mai nordice subunitati ale masivului
Rarau : Magura (1176,1 m), Runc (1129 m) ,Bodea (1073,3 m) si Cucoara (944,1
m).In partea opusa, Obcina Feredeului nu se inalta dintr-o data,ci prelung,in
trepte,incat abia in ultimul plan se ridica la inaltimea Munceilor : Magura Deii
(1202m), Tomnatec(1302 m),Runcu Prisacii(1141 m).Altitudinea la care este asezat
orasul(600-650 m)si pozitia de adapost pe care i-o ofera rama muntoasa
inconjuratoare se rasfrang in clima moderata ( temperatura medie anuala 6.8
gr.C), bogatia precipitatiilor (700 mm), iernile lungi,bogate in zapada dar nu
excesiv de aspre, verile racoroase si umede.Nu departe se inalta Raraul si
Giumalaul,cei mai vestiti munti ai Bucovinei.Beneficiind de toate aceste
conditii , Campulungul a devenit cu timpul o statiune climaterica si turistica
tot mai renumita.Campulung Moldovenesc are o istorie bogata,straveche,ale carei
inceputuri se pierd in negura timpului.Constituita in urma lazuirii padurii,
intr-o vreme foarte indepartata,asezarea de aici, una dintre cele mai stravechi
vetre romanesti din nordul Moldovei,a fost rand pe rand centrul unei uniuni de
obsti satesti libere, capitala a unei formatiuni politice prefeudale pe
unde,potrivit traditiei, au trecut,venind din Maramures, si Dragos
descalecatorul si Bogdan I (1359-1365),intemeietorul Moldovei.In evul mediu
localitatea a constituit centrul Ocolului Campulung,care cuprindea 15 sate de pe
vaile Moldovei,Bistritei si Dornei si despre ai caror locuitori Dimitrie
Cantemir scria in "Descrierea Moldovei"(1716) ca "nu asculta de nici un boier si
alcatuiesc un fel de republica".Ca urmare a conditiilor grele de viata si munca
din aceasta zona muntoasa precum si pentru serviciile de straja aduse
Moldovei,locuitorii din ocol isi aveau legi si judecatori proprii,erau liberi sa
lazuiasca padurea si sa ia in stapanire locurile curatate,aveau dreptul sa
coseasca poienitele,sa ia lemnul din padure si sa vaneze si sa pescuiasca fara
opreliste in raza ocolului,fiind in acelasi timp scutiti de vama domneasca si de
vinarit,de taxele pentru crasmarit si morarit,de darea cailor de olac,
etc.Conducerea treburilor din ocol era lasata in seama vornicilor,vatamanilor si
batranilor,alesi din mijlocul satenilor.slujitorii domniei intrau rar in ocol si
atunci pentru cercetarea si judecarea unor pricini deosebite.Campulungenii au
reusit sa-si mentina drepturile, privilegiile si scutirile mostenite din
vechime,pana la ocuparea partii de nord a Moldovei de catre austrieci,la 1774.
Principalele obligatii ale locuitorilor au fost multa vreme cresterea vitelor si
oilor,prelucrarea lemnului.Fiind asezat pe axul uneia dintre cele mai vechi si
insemnate cai comerciale transcarpatice care lega Moldova de Transilvania,
campulungenii trimiteau pana departe produsele lor - unt , branza , produse
vanatoresti,blanuri si alte produse specifice zonei.La 1787 unul dintre
consilierii imperiali raporta Curtii din Viena ca "tinutul acesta are belsug de
paduri,fanete si pascatori",iar campulungenii "se deosebesc de ceilalti
locuitori prin aceea ca au casele si locurile lor proprii si ca in urma
privilegiilor ce le au sunt scutiti de darile boierescului".De asemenea,confirma
acelasi martor ocular,"cei mai multi au patru pana la sase boi,doi-trei cai,trei
- cinci vaci,20-60 oi".In istoria asezarii din aceasta etapa un larg ecou l-au
avut expeditiile organizate de Petru Rares in 1529 si 1542 si de Alexandru
Lapusneanu in 1556-1597 in Transilvania,refugiul dramatic al lui rares,in 1538,
prin aceste locuri,cand turcii,tatarii si polonii au atacat Moldova.In timpul
domniei lui Gheorghe Stefan (1653-1658) s-a dat ici o lupta cu ostile nobilimii
maghiare.la sfarsitul secolului al XVII-lea trupele polone au ocupat vremelnic
cateva localitati din nordul Moldovei, printre care si Campulung Moldovenesc.In
1766,domnitorul Grigore Alexandru al III-lea Ghica a infiintat o scoala
tinutala,cu caracter elementar.Campulungul a avut un sigiliu propriu al
ocolului, utilizat de vornicii locali pana in 17774.Cand nordul Moldovei a fost
ocupat de trrupele habsburgice,Campulungul avea 377 de familii,adica cca 1500 de
locuitori,dominatia habsburgica mentinandu-se pana la 1918.Primele dovezi scrise
in care localitatea e amintita "targ" sau "targusor"sunt din 1783 si 1787, fapt
pe care stapanire habsburgica il recunoaste oficial printr-un document din
1794.In aceasta perioada au fost impulsionate relatiile capitaliste fiind
incurajata dezvoltarea exploatarilor forestiere si miniere ,aducand aici
colonisti-lucratori calificati,tehnicieni din diverse zone ale imperiului.Intre
1786-1809 au fost adusi in aceasta zona mineri germani la
Iacobeni,Pojorata,Campulung,Carlibaba,Fundu Moldovei,Prisaca Dornei,etc.Ca
urmare a lichidarii sistematice a drepturilor si scutirilor de care se bucurau
campulungenii ,acestia din urma au pornit un lung proces impotriva autoritatilor
habsburgice ,conflict care a durat 89 de ani,terminandu-se in 1865,cand au fost
satisfacute o insemnata parte a cererilor formulate de locuitorii din fostul
ocol al Campulungului.Cu acest prilej,pe masivul Rarau a fost ridicata ca semn
"Movila lui Hurmuzachi",pentru a cinsti memoria lui Eudoxiu Hurmuzachi care,ca
deputat in Dieta Bucovinei , ales de campulungeni in 1861, a redactat si
inaintat Curtii din Viena faimosul memoriu "Strigatul dupa ajutor al comunelor
Ocolului Campulung Moldovenesc din Bucovina"(1861)si i-a ajutat sa castige
procesul.In perioada interbelica a cunoscut o dezvoltare a exploatarilo
foriestere din preajma orasului,o inmultire numerica a lucratorilor
foriesteri.Dupa cel de-al doilea razboi mondial orasul a cunoscut o rapida
dezvoltare din punct de vedere industrial (crearea unor noi unitati
industriale,fabrica de mobila,fabrica de produse lactate,sector
metalurgic,materiale de constructie,filatura de bumbac,incaltaminte,etc).
Cercetarea stiintifica este reprezentata de intreprinderea de prospectiuni si
explorari geologice si Statiune pentru cultura experimentala a
molidului.Campulung fiind , in acelasi timp ,si un important centru turistic.
MUZEUL
LEMNULUI - veritabila monografie inchinata prelucrarii lemnului,muzeul
prezentand in 20 de sali unelte,arme,inventar gospodaresc,elemente si complexe
de arhitectura populara,mijloace de transport,obiecte de artizanat si opere de
arta , alte piese diverse specifice zonei
montane(vanat,cules,pastorit,albinarit,rotarit,dulgherit etc.
COLECTIA
PROFESORULUI I.TUGUI - un adintre cele mai bogate colectii din tara si
strainatate de linguri de lemn,de diverse forme,marimi,motive ornamentale; in
aceeasi cladire aflandu-se de asemenea si valoroase colectii de stergare, monede,
ceramica, cusaturi, etc.
MONUMENTE DE
ARHITECTURA POPULARA-casele Gramada si Prundeanu,
SERA si
PARCUL DENDROLOGIC
ULMUL
MULTISECULAR (700 de ani)de la gura paraului Morii;
MOARA
DRACULUI-mica si frumoasa cheie,rezervatie geologica,situata in bazinul superior
al Vaii Caselor(10,5 km);Iezerul Sadovei(14,5 km);popasul turistic "Trei Movile"
de pe culmea Obcinei Feredeului(12,5 km);
SPORTURI DE
IARNA - festival-anual in ultima duminica a lunii ianuarie ,localitate strans
lega ta ,ca centru turistic de masivul Rarau.