Rose Auslaender, nee Scherzer, s-a nascut 11.04.1901 la Cernauti, a decedat la Duesseldorf in 1988.
            Poeta de limba germana. Anii de pribegie si exilul au pus pecetea lor pe lirica poetei. Crescuta la Cernauti, petrece anii primului razboi mondial la Viena, unde termina liceul. Se inscrie la Facultatea de filozofie de la Universitatea din Viena si activeaza la seminarul etic "Platonica". Studiaza filosofia lui Platon, Spinoza si Constantin Brunner, pe care il viziteaza la Potsdam, ca sa-l cunoasca personal. In 1921 emigreaza cu sotul ei, Ignatz Auslaender, in SUA, se stabileste la Minneapolis, apoi se muta la New York, unde infiinteaza
cenaclul filozofic "Constantin Brunner".  Scrie primele poezii. Dupa divort, in 1930, se intoarce la Cernauti, pentru a-si ingriji mama bolnava.
            Sub influenta partenerului ei de viata, astrologul si grafologul Helios Hecht, care si el se intorsese din SUA, scrie poezii mistice, cu descrieri de natura imbinate cu motive lirico-erotice., care
apar in ziarele "Morgenblatt" si "Der Tag", cit si in revista "Klingsor" din Ardeal.
            In timpul celui de al doilea razboi mondial, traieste si ea in ghetou, dar scapa de deportare. In anii 1945 si 1946, locuieste la Bucurest, apoi emigreaza la New York.Revine de citeva ori in Europa, in 1964 ramine definitiv la Duesseldorf. In 1972 se muta la caminul de virstnici "Nelly Sachs" din Duesseldorf, infiintat de comunitatea din oras. Se stinge in 1988. Chair imobilizata in pat, in ultimele luni ale vietii mai scrie.
            Primul ei volum de poezii "Curcubeul" a fost publicat de Alfred Margul-Sperber in 1939 la Cernauti. In 1967 apare volumul " 36 drepti", in 1977 "Joc dublu", in 1978 "Tara muma", iar in 1985 este publicata cartea  "Numar stelele cuvintelor mele"
            A fost distinsa cu premiul literar german "Ida Dehmel" si cu premiul literar al Academiei de Arte din Bavaria. Opera ei in 8 volume a aparut mai tirziu.

Poezia "Bucovina III"
Mama verde, Bucovina,
Fluturi in par,
Bea, spune soarele
Lapte rosie de harbuz,
Lapte alb de kukuruz,
Am indulcit-o.
Conuri violacee de pin
Aripi aeriene, pasari si frunzis
Dos de munte carpatin
Te invita sa te duca parinteste.
Patru limbi,
Cintece -n patru limbi
Oameni, care se'nteleg.

Biografia de nai sus este extrasa din cartea "Versunkene Dichtung der Bukowina." (Poezia scufundata a Bucovinei"), editata de Ami Colin si Alfred Kittner.
 
Traducere Hedwig Brenner.