1.Un medic austriac crestin a scris o carte despre cimitirul evreiesc din Siret
1. Un medic austriac crestin a
scris o carte
despre cimitirul evreiesc din Siret
Dr. Thomas Weggemann din Bludenz, Austria, a publicat recent o carte despre
cimitirul evreiesc din Siret si pietrele sale funerare. "Pietrele vorbitoare
din Siret", cum se numeste volumul", cuprinde numeroase fotografii din
cimitir, articole si documentare, realizate in colaborare cu alte persoane.
De mentionat ca o lucrare cu o tema asemanatoare a fost publicata inlimba
romana in urma cu circa trei ani de profesorul Silviu Sanie din Iasi. Autorul
cartii in limba germana a pus lucrarea si in Internet, in pagini cu o grafica
de excelenta calitate. Avocatul Itzhak Artzi, presedintele Uniunii Mondiale
a Evreilor din Bucovina, care a primit cartea, ne-a dat cateva amanunte
despre autorul german. Dr. Weggemann aflase in urma cu cativa ani despre
faptul ca la Siret exista un cimitir evreiesc cu pietre funerare deosebite,
realizate artistic, si ca in acest oras mai
locuia un singur evreu, Herbert Gropper, care se ocupa de ingrijirea
cimitirului (anul trecut, ultimul evreu din Siret a incetat si el din viata).
Interesat de acest cimitir si de "pietrele sale vorbitoare", dr. Thomas
Weggemann a intrat in legatura cu Herbert Groper si, impreuna cu un grup
de neevrei interesati de acest domeniu, a contribuit la cheltuielile legate
de ingrijirea cimitirului. Ulterior, el a publicat si cartea sa in germana.
Veniturile ce vor fi obtinute din vanzarea cartii vor fi dedicate ingrijirii
cimitirului evreiesc din Siret. UMEB, ne-a mai spus dl Artzi, a hotarit
sa sprijine difuzarea cartii dr-ului Weggemann in randurile membrilor Uniunii
si a altor vorbitori de germana din Israel si din lume, ca si in randurile
unor colectionari de carti de arta.
Inapoi la prima pagina!
2. Prof. Marianne Hirsch a primit o bursa Guggenheim
Fundatia memoriala "John Simon Guggenheim" a acordat o bursa pentru un
an de zile profesoarei Mariana Hirsch pentru a scrie cartea "Czernowitz
Album", care va descrie soarta a patru familii evreiesti din Cernauti inaintea
si in timpul Holocaustului. Marianne Hirsch, profesoara de francezasi literatura
comparata la Dartmouth College, Statele Unite, si
sotul ei Leo Spitzer, profesor de istorie la " Kathe Tappe Vernon",
coautor la lucrare, au obtinut pentru acelasi proiect si o bursa de la
"American Council of Learned Societies".
Pentru Marianne Hirsch proiectul are si o valoare sentimentala deosebita.
Parintii ei Lotte si Carl Hirsch au crescut la Cernauti / Czernowitz /
Cernivtsi (cum i se spune in ucraineana) inaintea celui de-al doilea razboi
mondial si s-au casatorit in ghetto in 1941. Ei au parasit orasul in 1945
si au revenit pentru prima oara in Bucovina in 1998, insotiti in calatorie
de profesorii Hirsch si Spitzer. Pentru Hirsch parintii - a fost o calatorie
in spatiu si timp. Au revenit acasa, dar intr-o tara complet straina, Ucraina.
A fost locul unde si-au petrecut copilaria fericita dar si locul unde au
suferit din cauza antisemitismului, persecutiilor si ghettoizarii. Ei au
povestit copiilor numeroase intamplari din localitatea copilariei lor -
pe vremea aceea oras multietnic cu
180.000 locuitori, din care 70.000 evrei si din care doar mai putin
de jumatate au supravietuit razboiului. In timpul acelei calatorii s-a
nascut proiectului albumului cernautean. Marianne Hirsch a colectat deja
peste 100 ore de marturii si a strans numeroase fotografii in cursul unor
calatorii speciale facute in Israel, Romania, Franta, Statele Unite, Germania,
Austria si Ucraina. Familiile despre care va scrie albumul se afla acum
in Romania, Franta, Statele Unite si Israel.
Pentru cele 183 de burse acordate in anul 2001 - beneficiand de un fond
de 6,5 milioane dolari - au candidat 2700 solicitanti. Printre laureatii
burselor Guggenheim in decursul anilor s-au aflat si Ansel Adams, Aaron
Copland, Martha Graham, Langston Hughes, Henry Kissinger, Vladimir Nabokov,
Isamu Noguchi, Linus Pauling, Philip Roth, Paul Samuelson, Derek Walcott,
James Watson si Eudora Welty
Inapoi la prima pagina!
3. Primar israelian - nascut la Cernauti
La sfarsitul anului trecut, localitatea Modiin a fost declarata oras
(cu 35.000 locuitori). Primarul noului oras este Moshe Schechter, care
a functionat pana acum ca presedinte al consiliului local, creat in 1993,
cand a fost pusa piatra de temelie a localitatii. Inainte de a lucra la
Modiin, Moshe Schechter a fost viceprimar al orasului Givataim. El s-a
nascut la Cernauti, a fost deportat in Transnistria si a emigrat in Israel,
din Bucuresti, in urma cu mai mult de jumatate de secol.
Inapoi la prima pagina!
4. Perspective pozitive pentru victimele muncii
fortate
din Transnistria si Romania
Cele 190 de lagare de concentrare care au functionat in Transnistria
in timpul celui de-al doilea razboi mondial - in care au fost deportati
cei mai multi din evreii supravietuitori din Basarabia si Bucovina, ca
si evreii din Dorohoi - pot fi considerate "lagare cu conditii comparabile"
unui lagar de concentrare sau al unui ghetto. O decizie in acest sens a
fost adoptata de Comitetul exectiv al Fundatiei germane ce se ocupa de
problema despagubirilor. Implicatia acestei hotariri este aceea ca si evreii
originari din Romania care au facut parte din detasamente de munca fortata
in lagare transnistriene pot cere sa fie considerati ca au lucrat in condiii
de "muncitori sclavi" si sa primeasca despagubiri.
Amanunte despre masura adoptata de Comitetul executiv al Fundatiei
sunt cuprinse in articolul "Perspective pozitive pentru victimele muncii
fortate din Romania", publicat vineri in ziarul "Ultima ora" de avocat
Itzhak Artzi, fost membru al Knessetului, presedinte al Uniunii Mondiale
a Evreilor din Bucovina.. Dl. Artzi este membru al Comitetului de initiativa
din Israel care a actionat pentru a se obtine despagubiri din fondurile
germane si elvetiene si pentru evreii romani care au fost obligati sa presteze
munca fortata in Romania sau pe un teritoriu "aflat sub jurisdictia regimului
nazist sau al aliatilor lui" (din comitetul de
initiativa mai fac parte domnii Menahem Ariav si general in rezerva
Mose Nativ). La inceputul procesului de acordare de despagubiri pentru
munca de sclav, Transnistria nu a fost inclusa pe lista regiunile in care
evreilor li s-a impus sa lucreze in conditii de sclavie. Comitetul de intiativa
a adresat un memoriu de protest organizatiei Claims Conference, care reprezinta
interesele evreiesti in tratativele cu Germania si Elvetia. Claims Conference
a acceptat ca istoricii sai sa intre in contact cu istoricii dr. Radu Ioanid
si dr. Efraim Ofir, originari din Romania, care au oferit material documentar
si au ajutat la
pregatirea unui memoriu ce a fost trimis Comitetului de istorici ai
Fundatiei germane. Acesta din urma a recomandat ca lagarele in Transnistria
sa fie considerate "lagare cu conditii comparabile". Comitetul executiv
al Fundatiei a acceptat recomandarea si in acest fel actiunea Comitetului
de initiativa a inregistrat un prim succes important. Persoanele care sunt
recunoscute ca au fost "muncitori sclavi" sunt indreptatite la o suma de
pana la 15.000 marci germane. Dar, potrivit legii germane, noii indreptatiti
vor incasa aceste despagubiri numai dupa ce toti cei ce au prestat munca
de sclavie in Germania vor fi primit sumele ce li se cuvin.
Dupa cum arata avocatul Artzi in articolul din "Ultima ora", Comitetul
de initiativa a recomandat ca si toate batalioanele de munca externa din
Romania sa fie considerate "lagare cu conditii comparabile".
Recomandarea asteapta aprobarea Comitetului executiv al Fundatiei.
Intre timp, istoricii de la Claims Conference colaboreaza cu dr. Radu Ioanid
la alcatuirea listei lagarelor si batalioanelor de munca. Persoanele aprobaca
ca fiind muncitori - sclavi vor fi indreptatite sa primeasca o suma de
pana la 15.000 marci germane.
Inapoi la prima pagina!
5. O alee "Sidi Tal" si alta alee "Joseph Schmidt"...
"Istoria ascunsa. Cantece din ghettoul Kovno" este numele unui CD aparut
recent in Ucraina, inregistrat de David Stepanovsky, unul din cei mai mari
actori de teatru idis in fosta Uniune Sovietica, foarte popular acum in
Ucraina. In diferite concerte, showuri tv, receptii oficiale, in repertoriul
sau de cantece ucrainiene el include si cantece in idis. Cand povesteste
despre inceputurile sale de actor idis, el intotdeauna mentioneaza ca a
fost elevului celebrei actrite Sidi Tal.
Intr-un web-site ucrainean din Internet se arata ca Viktoria Vitter,
compozitoare din Vinnitsa, a compus si un cantec "Shalom, Sidi Tal!"
www.jewukr.org/meridian/19_27/science/science.html
Intr-un reportaj despre o vizita la Cernauti publicat in luna Noiemrie
2001 in revista ucraineana "Jewish Observer", este descrisa si o gradina
din capitala bucovineana in care se gaseste o alee "Sidi Tal" si alta alee
"Joseph Schmidt"!
Tot din Internet aflam ca un alt celebru compozitor ucrainean, Alexander
Zlotnik este si laureat al "Premiului international Sidi Tal" (inca nu
am putut gasi alte amanunte)
Inapoi la prima pagina!
6. Forum bucovinean in Internet
In cadrul statiei Internet a Uniunii Mondiale a Evreilor din Bucovina
a fost inaugurat un Forum in care vizitatorii pot discuta intre ei, publicandu-si
opinii, intreband sau raspunzand la intrebarile si opiniile altora. Intre
primele interventii in Forum se numara cautari genealogice, solicitari
de informatii despre vashcauteni, despre poetul Paul Celan, despre generatia
continuatoare, despre primarul Cernautiului Traian Popovici - Drept intre
popoare, despre poetul cernautean James Immanuel Weisglass.
Adresa webului bucovinean este:
http://www.bukovinajewsworldunion.org/
Cei ce doresc sa puna mesaje in Forum pot sa le trimita la adresa e
mail:
elibuko@netvision.net.il
Inapoi la prima pagina!
7. Lucrari pline de miscare si de mister...
Fotografului artistic Armand Beraru din Haifa - nascut la Cernauti
- a deschis sambata 19 Ianuarie
2002 o noua expozitie in sala "Eshkol Hapais" a liceului din Kirirat
Haim. Lucrarile sale fac parte dintr-o dubla
expozitie "Imbinari", organizata in colaborare cu sculptorita Fani
Cohn tot din Haifa. Referindu-se in cuvantul ei
la lucrarile
lui Beraru, pictorita Liana Saxone - Horodi a spus intre altele: "..
S-ar putea ca unii oameni sa creada ca a
expune fotografii este produsul unei munci mai degraba tehnice decat
artistice. Nu-i asa si Armand Beraru a
dovedit-o. Din clipa in care a luat in mana aparatul de fotografiat
– cred ca s-a contopit cu el. A perfectionat
dealungul aniilor aparatele ca sa poata patrunde in cele mai mici amanunte
pe care natura le-a creeat. A
abordat diverse subiecte, de asta data a fotografiat scena, in lucrari
pline de miscare si de mister. In alta parte
a expozitiei prezinta fotografii de la Expozitia Muzeului Taranului
Roman, care a avut loc acum cateva luni la
“Castra”. Una din ideile originale pe care le-a avut a fost sa fotografieze
mainile artistilor cantand la diferite
instumente folclorice...
Inapoi la prima pagina!
8. Paul Celan in "Evrei in lume - dictionar biografic"...
PIn Editura Hasefer din Bucuresti urmeaza sa apara cartea "Evrei in
lume - dictionar biografic" de
Geoffrey Wiggoder (plus un mare colectiv) care cuprinde biografii -
mai mult sau mai putin amanuntite - ale
unor personalitati (in jur de
1000) de la Abraham la Modigliani sau, cum scrie pe coperta, de la
Aaron la Zweig.
Dictionarul original include si cateva personalitati evreiesti originare
din Romania:
Paul Celan, Tristan Tzara, Ana Pauker, Iuliu Popper - la care, in versiunea
romaneasca, au mai fost adaugate circa 20 de figuri reprezentative
ale evreimii
romanesti - intr altii Gaster, Saineanu, Filderman, Fundoianu, Sebastian,
Moses
Rosen si, in ultima clipa, Zigu Ornea, z.l. Articolele despre evreii
romani au fost scrise
de Hary Kuller si Geo Serban Lucrarea, redactata de Paula Litman, a
fost tradusa
de Irina Horea, Viviane Prager (care coordoneaza volumul) si Carmen
Stanca.
Inapoi la prima pagina!
9... si un volum bilingv cu selectii din opera
sa la "Barnes & Noble"
In grupul de discutii latent, dedicat dezbaterii problemelor literaturii
de limba romana, a fost postat
recent si un mesaj dedicat poetului Paul Celan. Autorul mesajul, dl.
Bogdan Suceava, a scris urmatoarele la
17 Decembrie 2001:
Intre lucrarile care beneficiaza de o prezentare speciala in librariile
Barnes & Noble iarna aceasta se
afla si volumul bilingv (de 416 pagini) continand o selectie din opera
poetica a lui Paul Celan.
Lucrarea a fost lansata in versiunea hardcover in noiembrie 2000 si
in versiune paperback acum o
saptamana; aceasta demonstreaza ca da, poezia se citeste, cu garantiile
cunoscute de calitate si seriozitate.
Cartea poate fi vazuta la www.amazon.com
unde iese pe primul loc dupa cautare pentru 'celan' in 'books'. Avem
la dispozitie si 26 de pagini pe care le
putem vedea gratis.
Editorul este W.W. Norton & Company iar traducator din germana
a fost John Felstiner.
Inapoi la prima pagina!
10. La Clubul bucovinenilor in Haifa
La 11 decembrie la Clubul Bucovinienilor din Haifa a avut loc o intalnire
de Hanuka. Cea de a treia
lumanare a fost aprinsa pe menora clubului de catre dl. Bernstein,
dupa salutul de bun venit al d-nei Hanna
Mehler, care a relevat insemnatatea acestei sarbatori, facind incursiuni
in istoria neamului nostru.
D-lui, cu o voce frumoasa, a cintat citeva cintece in ivrit, fiind
acompaniat la acordeon de dl Gott senior.
Presedintele asociatiei, ing. Andy Rosengarten, a evocat unele amintiri
din viata tatalui sau, legate de
aceasta sarbatoare. Au fost servite traditionalele sufganiot si bauturi.
D-na Hedwig Brenner a cetit o
intimplare traita de ea legata de Hanuka. Familia Gott - tata si fiu
- au interpretat mai multe cintece in idis,
romana, potpuri-uri si cintece de pahar, acompaniati de intregul public.
Si-a dat concursul si prof. dr. Izu
Eibschitz cu cintece in idis.
O seara placuta cu mult antren si voie buna, organizata de d-na Hana
Mehler si familia Julku Klein.
Inapoi la prima pagina!
11. Amintiri din Mihaileni - volumul doi
Zilele acestea a iesit de sub tipar al doilea volum de amintiri al
doctorului Zisu
Lebel, Stetlul meu drag Mihaileni. Memoriile asternute pe hirtie, sub
forma versificata
sau in proza, reconstruiesc atit trecutul sau personal, cit si pe cel
al tirgusorului natal,
Mihaileni. Este adus in fata cititorului de azi universul pitoresc
si pasnic al evreilor ce au
trait odinioara intr-un mic stetl din Romania interbelica, ca si al
unor asezari bucovinene - Siret, Radauti si
Cernauti (mama s-a nascut la Siret in familia Berger).
Visul autorului este ca si copiii sau nepotii israelieni ai fostilor
mihailesteni
(majoritatea dintre ei necunoscind limba romana) sa afle si din lectura
acestui volum
despre locurile incintatoare de unde au venit parintii sau bunicii
lor.
Cartea, tiparita in bune conditii grafice, lanseaza un nou tehnoredactor
in
activitatea editoriala de limba romana din Israel. Este vorba de studenta
Denise Idel
de la Universitatea din Haifa, care s-a ocupat de culegerea si tiparirea
volumului.
Inapoi la prima pagina!
12. La Suceava - expozitia „Cultura si civilizatie
ebraica in Bucovina"
In vreme de Hanuca, la Muzeul National al Bucovinei din Suceava s-a deschis
expozitia-eveniment „Cultura si civilizatie ebraica in Bucovina". Pe
un stravechi teritoriu de existenta si
manifestare a spiritului iudaic in marturii istorice, in arta, civilizatie
si relatii sociale, a fost organizata pentru
prima data o astfel de expozitie temporara, menita sa arate ca Bucovina
este un model european de
interculturalitate. Evenimentul e rezultatul eforturile creatoare ale
Directiei Judetene pentru Cultura, Culte si
Patrimoniul National Suceava (director dr. Vasile Demciuc), ale Federatiei
Comunitatii Evreiesti din Romania,
ale Centrului de Istorie al Evreilor din Romania, ale Institutului
de Istorie „A. D. Xenopol" din Iasi, ale Facultatii
de Istorie Suceava si ale Muzeului National al Bucovinei.
Inapoi la prima pagina!
13. Felicitari unui nou octogenar
Felicitari calduroase d-lui Zilbi - Avraham Zilberman - om de spirit, om
de cuvant, iubitor de cultura, promotor neobosit al turismului israelian
in Romania, cu prilejul implinirii varstei de 8o de ani. Ad mea veesrim
14. Greetings to our webmaster Eliezer (Puiu) Appel
Greetings
to the bukovinian webmaster Eliezer (Puiu) Appel, orig. Campulung Moldova
(Bukovina) On the
occasion of his grandson, Gal Appel, reaching Barmitzva (13 years celebration).
The Alia la Torah will take place in Ramat Hasharon, Israel, on Parashat
Ithro.
The World Organization of Bukovinian Jews
Uniunea Mondiala a Evreilor din Bucovina
Tel Aviv, str. Arnon 12,
telefon 072 3 5250965/ telefon -
fax 972 3 5526619, POB 3653, Tel Aviv, Israel