Uniunea Mondiala 
a Evreilor din Bukovina
Der Weltverband 
der Bukowiner Juden
The World Organization of Bukovinian Jews
James Immanuel Weissglas

Dragostea de poezie i-a salvat tatal

         In numarul trecut al newsletterului a fost publicata o nota despre evocarea poetului cernautean James Immanuel Weissglas in cartea  "In prezenta stapinilor. Treizeci de ani de jurnal secret la "Romania libera", scrisa de ziaristului Boris Buzila si publicata in Editura Compania din Bucuresti,
            Editorul acestui buletin, care a fost coleg si prieten la "Romania libera" cu James Weissglas si Boris Buzila, isi aminteste si de un alt episod al perioadei deportarii in Transnistria a lui James, povestit de cel in cauza. Intr-o zi venise in lagar un ofiter nazist, ca sa ia un grup de barbati evrei care trebuiau sa fie trimisi sa munceasca pentru nu stiu ce lucrare a hitleristilor. Ofiterul roman care raspunde de lagar, a adus in front toti barbatii deportati si a inceput sa selecteze pe cine sa trimita. Ofiterul aprecia ca James stia pe din afara versuri eminesciene si il proteja. Cand a ajuns in dreptul tatalui lui James, ofiterul roman nu l-a ales. Nazistul a intrebat de ce nu il pune si pe el in grup. Raspunsul: Pentru ca e doctor si avem nevoie de el aici. Weissglas senior, un om
foarte naiv, i s-a adresat ofiterului in limba romana, spunandu-i ca el nu e medic, ci
doctor in stiinte juridice. Nazistul l-a intrebat pe ofiterul  roman ce i-s spus evreul. Raspunsul: O obraznicie.Si ofiterul i-a dat o palma puternica tatalui lui James, spunandu-i: "Pentru ca altadata sa nu mai contrazici un ofiter roman!".
    Si asa a fost salvat, probabil, de la moarte, Weissglas senior, ca rezultat al dragostei de poezie a lui James si a unui ofiter roman ...
(din newsletterul "Buna dimineata, Israel!")
 


O fotografie din tinerete, aparuta in volumul I. Weissglas: "Aschenzeit", Gesammelte Gedichte (Vremea cenusei, versuri alese). Aachen: Rimbaud Verlag 1994

                                Er 

    Wir heben Gräber in die Luft und siedeln 
     Mit Weib und Kind an dem gebotnen Ort, 
     Wir schaufeln fleißig, und de andern fiedeln, 
     Man schafft ein Grab und fährt im Tanzen fort. 

     ER will, daß über diese Därme dreister 
     Der Bogen strenge vor sein Antlitz streicht: 
     Spielt sanft vom Tod, er ist ein deutscher Meister, 
     Der durch die Lande als ein Nebel streicht. 

     Und wenn die Dämmrung blutig quillt am Abend, 
     Öffn' ich nachzehrend den verbissnen Mund, 
     Ein Haus für alle in die Lüfte grabend: 
     Breit wie der Sarg, schmal wie die Todesstund. 

     ER spielt im Haus mit Schlagen, dräut und dichtet, 
     In Deutschland dämmert er wie Gretchens Haar. 
     Das Grab in Wolken wird nicht eng gerichtet: 
     Da weit der Tod ein deutscher Meister war. 

          Immanuel Weissglas 
 

 

Amintirile unui coleg al lui James Weissglas

Boris Buzila in cartea sa "In prezenta stapinilor. treizeci de ani de jurnal secret la "Romania libera"
(p. 22 - 23). Cu o preata de Tia Serbanescu. Editura compania 1999

... Mai pastrez o scrisoare de la Arghezi adresata lui Jammes Weissglas, cu care era in relatii mai apropiate, in care il roaga sa convinga redactia sa publice o notita cum ca nu "dorinta de reclama proasta a familiei" facuse sa apara productiile fiulu. ci redactia insasi le-ar fi cerut...
    Immanuel Weissglas, admirabil poet de limba germana si traducator in germana a numeroase opere din patrimoniul clasic romanesc, mi- a povestit imprejuraril in care se apropiase de Arghezi. O relatie devenita "de domeniul public", incat s-a putut face presupunerea neroada ca traducerea integrala a lui Faust realizata de Weissglas si publicata in "Biblioteca pentru toti" sub pseudonimul Ion Iordan fusese facuta de Arghezi. Weissglas, prietenul cel mai bun al lui Paul celan in perioada romaneasca a acestuia, era originar din Cernauti. In 1940-1941 statuse sub ocupatia ruseasca  iar in vara lui 1941, la eliberarea romaneasca a Bucovinei de Nord, impartasise soarta coreligionarilor sai evrei, fiind deportat in ransnistria, unde l-a prins eliberarea sovietica. In timpul sederii in lagar sau poate al deplasarii subescorta  intr-acolo, James fusese in pericol de a-si pierde viata printr-o executie sumara. Intamplarea a facut ca ofiterul roman de jandarmi care l-ar fi putut impusca sa descopere in evreul bucovinean un admirator al poetului Arghezi, pentru care si el facuse o mare pasiune. Ceea ce l-a facut pe Immanuel Weissglas sa creada ca Arghesi l-a salvat de la moarte. Dupa ce a revenit din deportare si si s-a stabilit la Bucuresti, James l-a cautat pe Arghezi si i-a povestit cele intamplate. Maestrul a fost foarte miscat, astfel punandu-se bazele unei relatii foarte indelungate si constante...