Buna
dimineata, Israel!
...
Newsletter editat de ISRO - Press,
prima agentie de presa israeliana de limba romana
Nr.236, Duminica 14
Iulie 2002
Sumar:
=====
1. Arhitectul Lou Gelehrter realizeaza cea mai inalta cladire din
Ierusalim
2. In vizita la... inchisoarea Jilava
3. Placa comemorativa la Manastirea Putna
4. Presedintele Ion Iliescu il va insoti pe Elie Wiesel la Sighet
5. Crearea unui oficiu romano - israelian
pentru investitii in parcuri industriale din Romania
6. In culisele unei receptii diplomatice
7. Bursa personalitatilor din aliaua romana
8. Realitatea israeliana - vazuta la fata locului
9. Vize de intrare in Romania
10. Piata Rabin Pinhas Wasserman in Dorohoi
11. Primii licentiati in ebraica ai Universitatii din Craiova
12. Ecran poetic: Caragiale - Smul si Strul
13. O patimasa a filmului din Ierusalim
14. In pogromul din Jedwabne, 1941, polonezii - si nu nazistii -
au avut rolul decisiv
15. Who's Who in Romania
16. Atentie la scarile rulante!
17. Din avataurile "gandirii unice"
....................................................................
1. Arhitectul Lou Gelehrter realizeaza cea mai inalta cladire din Ierusalim
Biroul de arhitectura al lui Lou Gelehrter din
Ierusalim a obtinut, dupa o "lupta" de noua ani, aprobarea de a construi cea
mai inalta cladire din capitala tarii. Este vorba de un imobil ce se va
ridica pe faimoasa strada Iafo si care va avea locuinte (250 de
apartamente), birouri si un centru comercial. Planurile prevad in aceasta
cladire si un muzeu de arhitectura. Investitia se ridica la circa 50 de
milioane US $ si va fi facuta de societatea Shikun Ovdim.
Capitala face investitii masive in revitalizarea centrului ei
istoric. In urma cu trei zile, strada Iafo a fost inchisa traficului
masinilor particulare si au inceput lucrarile de executie a primei linii de
tramvai care va fi data in folosinta in anul 2006.
Arhitectul Lou Gelehrter este autorul mai multor cartiere de
locuinta din capitala, al Institutului Shalom Hartman (pe care arhitectul
David Kroianker, specialist in istoria arhitecturii, l-a trecut intre
cele 30 de lucrari semnificative din ultima suta de ani), al unor scoli si
diverse dotari publice si, recent, al planurilor noului cimitir al orasului
cu o capacitate de 150 000 de locuri de "veci" pentru urmatorii 50 de ani.
Fiica sa, Avigail Gelehrter, si-a sustinut saptamana
trecuta diploma de arhitect la Betzalel si se va alatura firmei tatalui ei.
2. In vizita la... inchisoarea Jilava
Pictorita Liana Saxone Horodi a revenit dintr-o
calatorie in Romania unde, printre altele, a fost si la... Inchisoarea
Jilava. Ea a obtinut aprobarea de a vizita celebrul Fort 13 - Jilava pentru
a vedea locul in care, in perioada comunista, intre anii 1959-1963, a fost
inchis, dupa un proces inscenat, tatal ei - avocatul Valentin Saxone.
Motivul condamnarii: uneltire impotriva regimului, intr-un lot de fosti
oameni politici condus de profesorul Petre Ghiata. Fiind evreu, el a
fost acuzat si de "spionaj in favoarea Israelului" (acuzatie bazata pe
faptul ca la Predeal, unde se afla in vilegiatura in august 1959, a dansat
cu sotia secretarului Ambasadei Israelului).
Pictorita a vizitat si celula de "izolare" (foarte stramta,
umeda si complet intunecoasa) in care Valentin Saxone a fost pedepsit atunci
cand - cu demnitate - a refuzat sa fie batut la palma.
Liana Saxone Horodi a fost invitata sa participe la emisiunea
interactiva "Adevaruri Subiective" a postului de televiziune TVR
International, la care a participat si profesoara Sanda Golopentia
domiciliata in Statele Unite, al carei tata - sociologul Anton Golopenta
- a murit in inchisoarea comunista fara a fi fost judecat si condamnat,
ca urmare a regimului la care a fost supus. Emisiunea, realizata de
Marilena Borcescu , a avut ca tema "Va place istoria?" si a dezbatut pe
larg soarta celor doi detinuti si a familiilor lor.
Pictorita din Haifa a mai fost invitata la o emisiune de
dimineata a postului TVR-2, cu care prilej a vorbit despre activitatea
culturala in Israel a vorbitorilor de limba romana - activitate care
continua in pofida amenintarilor teroristilor sinucigasi.
3. Placa
comemorativa la Manastirea Putna
Incalcand prevederile ultimatumului din 28 iunie 1940, militari
sovietici au incercat sa ocupe cu forta Manastirea Putna, situata la 12 km
de noua frontiera. O unitate improvizata a armatei romane s-a opus acestei
incercari. In linia intai s-au aflat sase ostasi apartinand Corpului X
armata si anume: sbl. Ghiocel Constantinescu, sbl. Nicolae
Stanescu , serg. Dumitru Grosu, soldat fruntas Traian
Comanescu, soldat fruntas Ioan Larian Postolache si soldat
fruntas Smil Avram.
Din initiativa Fundatiei dr. „W. Filderman”, duminica, 29 iunie
2002, la Manastirea Putna a fost montata o placa comemorativa care a marcat
evenimentul. Au participat reprezentanti ai autoritatilor civile si
militare. Au luat cuvantul: Gh. Plamada - primarul localitatii Putna,
Corneliu Radionov - director general in Prefectura judetului Suceava,
Vasile Demanc - director pentru cultura, culte si patrimoniu al
judetului Suceava, Zelnic Melchisedec - arhimandrit al Sucevei si
Teodor Wexler - vicepresedinte al Fundatiei dr. „W. Filderman”.
Pe placa comemorativa instalata in perioada dictaturii lui
Nicolae Ceausescu numele soldatului fruntas Smil Avram fusese omis.
4. Presedintele Ion Iliescu il va insoti pe Elie Wiesel la Sighet
Elie Wiesel, profesor american si fondator al Muzeul
Holocaustului din Washington, nascut la Sighet, va face o vizita in orasul
natal, impreuna cu presedintele Ion Iliescu, anunta ziarul
"Adevarul". Wiesel, nascut in 1928, este supravietuitor al lagarului nazist
de la Auschwitz. Seful statului roman, care l-a decorat pe Elie Wiesel, isi
intrerupe concediul anual, inceput la 20 iulie, pentru aceasta intalnire.
Elie Wiesel, unul din cei mai cunoscuti evrei din lume, a primit
Premiul Nobel pentru Pace in 1986, pentru eforturile sale de a pastra si
conserva memoria evreilor exterminati in cel de-al doilea razboi mondial.
5. Crearea unui oficiu romano - israelian
pentru investitii in parcuri industriale din Romania
Ministerul roman al Dezvoltarii si Prognozei (MDP) si Ministerul
Cooperarii Regionale din Israel vor infiinta, in toamna acestui an, un
oficiu romano-israelian pentru a facilita investitiile israeliene in
parcurile industriale din Romania, se arata intr-un comunicat al MDP, reluat
de ziarul "Ziua".
In cadrul unei vizite oficiale in Israel, Leonard Cazan
, ministrul Dezvoltarii si Prognozei, s-a intalnit cu omologul sau
israelian, Roni Milo si cu Igal Amedi, viceprimarul
Ierusalimului, pentru a analiza posiblitatea intensificarii relatiilor
economice romano-israeliene, precum si pentru promovarea de proiecte de
investitii.
Vizita ministrului roman al Dezvoltarii si Prognozei a continuat
la firma IT&C Intel din Ierusalim, companie care realizeaza exporturi de
circa doua miliarde de dolari anual, si care si-a manifestat intentia de a
deschide un centru de marketing si vanzari la Bucuresti. De asemenea, un
grup de experti ai MDP vor efectua studii de specialitate privind
organizarea parcurilor industriale greenfield in cadrul parcului industrial
de la Tefen Israel.
6. In culisele unei receptii diplomatice
In pagina sa de vineri dedicata faptului divers monden si
culiselor vietii diplomatice din Israel, ziarul "Jerusalem Post" se refera
si la receptia oferita in onoarea ministrului roman Leonard Cazan.
Receptia a fost organizata la Hotelul Sheraton Moriah din Tel Aviv de
ambasadoarea dr. Valeria Mariana Stoica si magnatul Iuli Ofer.
Numai ca aproximativ in aceiasi perioada si Ambasadorul Venezuelei in Israel
a organizat o receptie cu prilejul zilei nationale a tarii sale. O parte din
participantii la reuniunea de la Sharon Moriah - intre care si Iuli Ofer -
au fost nevoiti sa-si scurteze prezenta, pentru a putea ajunge si la
amfitrionii venezuelieni. Ofer, scrie ziarul, detine terenuri
considerabile in tarile fostului bloc sovietic. Dar nu acesta a fost
singurul motiv ca a fost co-oaspete al receptiei de la Sheraton Moria. El
este si originar din Romania.
7. Bursa
personalitatilor din aliaua romana
Rubrica cu acest titlu din revista "Minimum" (Iulie - August
2002) ii inregistreaza, in urcare, pe istoricul Leon Volovici si
criticul de film Cornel Safirman, animatori ai Cercului Cultural din
Ierusalim, considerat "atat in randurile alialei cat si in strainatate,
drept cel mai viu si inteligent spatiu cultural din lumea evreo - romana. La
aceasta a contribuit din plin masiva carte publicata nu de mult de Editura
Fundatiei Culturale Romane din Bucuresti ("Intalniri la Ierusalim"),
cuprinzand textul meselor rotunde organizate de Cerc de-a lungul anilor".
In scadere la bursa personalitatilor israeliene din aliaua
romana - doamna Miriam Feierberg, primar al orasului Natania.
Explicatia: "stilul ei autoritar de lucru in raport cu subordonatii si lipsa
de consideratie aratata acestora au lovit mult in prestigiul ei. Un exemplu
recent privind atitudinea criticabila a d-nei M. F. il constituie
concedierea arhitectului Tommy Riegler, responsabil cu problemele de
planificare urbanistica a orasului: acesta a aflat de soarta sa ... din
presa, scrisoarea de concediere ajungand pe biroul sau abia dupa aceea".
8. Realitatea
israeliana - vazuta de la fata locului
Joi seara a avut loc festivitatea de inchidere a unui ciclu al
proiectului "Taglit" (in ebraica = descoperire). Proiectul, avand ca scop
"Descoperirea" Israelului de catre tineri / studenti evrei din diaspora,
este initiat de Agentia Evreiasca (Sohnut) cu sprijinul generos al
Congresului Mondial Evreiesc, condus de Charles Bronfman.
Ciclul incheiat joi a cuprins 4500 de tineri din Rusia, Ucraina,
Bielorusia, Kazahstan, Canada, Africa de Sud, SUA, Brazilia si, pentru prima
oara, din Polonia Tinerii au calatorit 10 zile prin Israel, vizitand cele
mai interesante si frumoase obiective turistice si de interes general din
tara. Festivitatea de inchidere a avut loc intr-un amfiteatru in aer liber
organizat in Gradina Sculpturilor din cadrul Muzeului Israel din Ierusalim.
In tribuna au luat loc cei 4500 de tineri, grupati dupa tarile lor de
origina, precum si diverse personalitati invitate pentru festivitate. Cativa
brazilieni purtau "tricoul cu numarul 9 Ronaldo" amintind tuturor de ultima
lor realizare pe plan sportiv. Atmosfera era tinereasca, cu lumini,
artificii scenice, laser-show, si multa muzica.Tinerii, in picioare, dansau
incontinuu in ritmul muzicii. Pe un ecran s-au prezentat imagini din vizita
organizata la diverse obiective si scurte interviuri in care ei isi
impartasau cu entuziasm impresiile, in engleza si ...in rusa. Pe scena s-au
produs diverse formatii.
Ministrului Anatoli Sceranski a multumit tinerilor - in
ruseste si apoi in engleza - pentru participare, venirea lor fiind o
exprimare a solidaritatii cu Israelul. Apoi au vorbit Charles Bronfman
si Salai Meridor, presedintele Sohnutului.
Printre israeliernii care au participat la realizarea
proiectului "Taglit" se afla si Tatiana Weintraub, originara din
Romania. Poate ca la viitorul ciclu "Taglit" vor fi invitati si tineri evrei
dinRomania...
9. Vize de intrare in Romania
Incepand cu data de 8 Iulie anul curent, vizele de intrare in
Romania se obtin numai de la sectia consulara a Ambasadei Romaniei la Tel
Aviv, str. Adam Hacohen 24, se arata intr-un comunicat al Ambasadei Romane.
Pentru obtinerea vizei sunt necesare: un pasaport valabil pentru o perioada
de noua luni, o fotografie, un formular cerere tip de viza completat, o taxa
de 180 shekalim. In functie de numarul de vize pe care sectia consulara le
poate procesa zilnic, eliberarea vizelor pentru grupuri organizate se poate
face pe loc sau in termen de 24 de ore.
Intr-un interviu publicat vineri in ziarul "Viata noastra", d-na
dr. Valeria Mariana Stoica a precizat ca, conform noilor dispozitii,
"orice cetatean strain care locuieste intr-o tara cu care Romania are
acorduri bilaterale de ridicare reciproca a vizelor sau locuieste in
spatiul european care face parte din spatiul Schengen poate calatori fara
viza in Romania". Guvernul roman, se arata in interviu, a adresat cateva
note verbale partii israeliene prin care se propune un acord bilateral
privind ridicarea reciproca a vizelor.
Ziarul "Ultima ora" de vineri considera ca masura autoritatilor
romanesti ar fi rezultatul faptului ca Israelul nu doreste sa permita
accesul cetatenilor romani fara viza de intrare. Dupa opinia unor surse,
pozitia Israelului ar fi determinata atat de considerente de securitate
impuse de actuala situatie din zona cat si pentru a evita intrarea unui
numar prea mare de cetateni romani doritori sa lucreze in Israel.
10.
Piata Pinhas Wasserman in Dorohoi
O piata din orasul Dorohoi a primit numele rabinului Pinhas
Wasserman, anunta revista saptamanala "Actualitatea Romaneasca". Rabinul
Pinhas Wasserman a fost timp de patru decenii rabinul comunitatii evreiesti
din localitate. La festivitatea de dezvelire a placii cu noul nume al pietii
a fost de fata si o delegatie de israelieni originari din Dorohoi, delegatie
condusa de rabinul Iosif Wasserman, fiul fostului rabin dorohoian. Au
mai fost prezenti primarul Dorohoiului Vasile Gherasim, prefectul
judetului Botosani Constantin Macalet, consilieri municipali si
judeteni
Dupa ceremonia din Piata Wasserman, arata revista, "delegatia
s-a deplasat la cimitirul evreiesc din Dorohoi, unde a avut loc o alta
ceremonie, de trista amintire de aceasta data. Conform unei traditii mai
noi, la 1 Iulie in fiecare an se comemoreaza la Dorohoi inceputul
Holocaustului in Romania. Povestea este simpla si tragica in acelasi timp.
In anul 1940, cand armata rosie era in plina retragere si in armata romana
haosul era aproape total, ma ales datorita imixtiunii legionare in
conducerea sa. Intr-un regiment incartiruit la Herta, un soldat evreu a
luat apararea unui ofiter roman ce se certa cu niste legionari si s-a
aruncat in fata superiorului incasand glontele ce ii era destinat... La
inmormantarea sa in cimitirul din Dorohoi, se adunasera cateva zeci de
persoane, rude, prieteni, cunoscuti. In urma unor circumstante tulburi, si
fara un motiv aparent, in cimitir au aparut soldati care i-au impuscat fara
mila pe toti evreii aflati acolo. Asasinatele au continuat si pe strazile
orasului, numarul victimelor acelei prime zile negre a evreilor din Romania
ridicandu-se la 80"
Revista "Actualitatea Romaneasca" - editata de "Smith & Smith"
Romania - este difuzata mai ales in randurile muncitorilor romani din
Israel.
11. Primii licentiati in ebraica ai Universitatii din Craiova
Doi absolventi ai Facultatii de Istorie, sectia de studii
ebraice, din cadrul Universitatii din Craiova si-au sustinut la sfarsitul
lunii Iunie licenta de absolvire. Oana Baban si-a sustinut lucrarea
"Comunitatea evreiasca din Turnu Severin" iar Adi Schwarz si-a
sustinut lucrarea "Contributia evreilor din Romania la razboiul de
independenta si cel de reintregire a tarii". Ambele lucrari au primit nota
maxima din partea comisiei de licenta formata din prof. univ. dr. ing.
Mircea Ivanescu - rector al Universitatii, prof. univ. dr. Vladimir
Osiac - decan al Facultatii de Istorie, conf. univ. dr. Corneliu
Sabetay (care detine si functia de presedinte al Comunitatii evreiesti
din Banie), prof. univ. dr. Ion Patroi, prof. univ. Petre Sement,
prof. univ. Petre Gheorghe, conf. univ dr. Felicia Burdescu -
Farcasanu .
Sandu Mazor - ambasadorul Israelului in Romania, care a
asistat la examenul de licenta, s-a intalnit ulterior cu oficialitatile
judetului si orasului.
Cateva extrase din presa craioveana dedicate evenimentului ne-au
fost trimise de prof. Albert Zimbler - secretar stiintific al
Centrului de studii si cercetari ale istoriei, culturii si civilizatiei
evreilor din Sud-Estul Europei din cadrul Universitatii din Craiova.
12. Ecran poetic: Caragiale - Smul si Strul
Ne-a sosit la redactie revista "Dacia Literara" din Iasi,
trimestrul doi 2002, care cuprinde, intre altele, o interesanta sectiune
dedicata Anului Caragiale (Despre "moldovenismul" lui Caragiale -
Constantin Ciopraga ; Caragiale poetul - Adrian Voica; Omagiul
lui Sadoveanu - Ilie Dan; De la Momente la nuvele - Bogdan Cretu;
Caragiale si scena ieseana - Stefan Oprea; Dictionar Caragiale Frica
- Bogdan Ulmu ; Confort Caragiale - intre Grand Hotel, Victoria
Romana si Arnoteni - Cristian Stamatoiu)
Articolul despre poezia lui Caragiale - un "violon d'Ingre" a
dramaturgului - cuprinde si fabula "Talmud", pe care o reproducem:
Tu, Smul, esti lenes - zice Strul -
Tu nu vrei sa lucrezi destul,
Si d-aia nu castigi nimica!
Tu de vreun an tot migalesti
O iconita mititica.;
O tot sucesti s-o invartesti,
Si vad ca n-o mai ispravesti...
Eu intr-o vara-am ispravit
O manastire si un schit
Cu invelit si cu vopsit!
Iar Smul raspunde trist: Hei, stiu"...
Dar... tu - tu esti tinichigiu,
Si eu - eu sunt giuvaergiu...
Morala
Una-i Strul
Si alta-i Smul
"Dacia literara" este editata de Muzeul literaturii Romane Iasi
si Societatea Culturala "Junimea '90". Director de onoare - Alexandru Zub,
redactor sef - Stefan Oprea. Adresa revistei: str. V. Pogor 4, Iasi,
telefon / fax 40 32 213210, e mail
muzeul_lit_iasi@hotmail.com
13. O patimasa a filmului din Ierusalim
"Jerusalem Post Magazine" de vineri 12 Iulie consacra un
articol Liei van Leer, directoare a Festivalului anual al Filmului de
la Ierusalm, gazduit de Cinemateca din Capitala. Referindu-se la engleza pe
care o vorbeste Lia van Leer - "o engleza cu accent european (ea este
originara din Romania)" - revista aminteste ca directoarea festivalului a
fost si fondatoarea Cinematecilor din Ierusalim, Tel Aviv si Haifa si ca
organzeaza festivalurile anuale incepand din 1985. Lia van Leer este
laureata a unor distinctii internationale, inclusiv Ordinul de Merit
francez prezentat de presedintele Francois Mitterand, Cavaler al
artelor si literelor si al Legiunii de onoare. Foarte putine femei au primit
aceste distinctii.
Arhiva Cinematecii din Ierusalim - pe care Lia van Leer si sotul
ei Wim van Leer au infiintat-o in 1963 - poseda 27.000 filme, 45.000
cutii cu negative si 27.000 filme video. Wim van Leer a fost muzician -
compozitor - industrias - inventator si pilot. Initial, sotii Leer au creat
un club cinema la Haifa, care functiona cu un proiector imprumutat si la
care veneau circa 200 de varstnici, majoritatea nascuti in Germania
14. In pogromul din Jedwabne, 1941, polonezii -
si nu nazistii - au avut rolul decisiv
O investigatie facuta acum in legatura cu pogromul care a
avut loc in 1941 in localitatea poloneza Jedwabne a ajuns la o concluzie
dramatica: evreii localnici au fost ucisi de vecini ai lor polonezi si nu de
ocupantii fascisti germani. Investigatia a fost condusa de procurorul
polonez Radoslav Ignatiew. Pogromul a fost savarsit la instigarea
nazistilor dar nu exista evidente clare ca ei au avut un rol activ in
masacru, a declarat martea trecuta procurorul, in cadrul unei conferinte de
presa la Bialystok, adaugand: Rolul populatiei locale a fost decisiv in
comiterea acestui act criminal.
Afacerea Jedwabne a izbucnit in 2001 cand istoricul emigrant
Jan Gross, in cartea sa "Vecinii", a invinovatit pe vecinii polonezi de
moartea celor 1600 evrei ucisi in pogrom, contrazicand versiunea oficiala
care punea crima doar pe seama nazistilor. La recenta comemorare a
pogromului, presedintele polonez Aleksander Kwasniewski a cerut
iertare, in numele poporului polonez, pentru uciderea celor 1600 evrei,
intr-o ceremonie calificata de agentia Reuters ca "emotionanta", rupand
auto-imaginea Poloniei doar de natiune victima a razboiului...
Investigatorii au intervievat circa 100 de martori
supravietuitori si au deschis si doua gropi comune. Procurorul Ignatiew
considera ca numarul victimelor este mai mic decat cel indicat de Jan Gross.
15. Who's Who in Romania
Prima editie a enciclopediei "Who's Who in Romania", cuprinzand
4.140 de biografii ale elitei romanesti contemporane, a fost lansata
miercuri seara, la Muzeul National de Istorie, in prezenta a numeroase
personalitati - oameni de teatru, carturari, politicieni.
"Istoria este o suma de biografii, iar aceasta suma de biografii
"Who's Who in Romania" este o radiografie a elitei romanesti, contemporane.
In societatea contemporana elita isi pastreaza functia: formeaza un model si
ofera o orientare" - afirma, prezentand cartea, istoricul Lucian Boia
. Volumul constituie o baza de date utila, intrucat cuprinde, pe langa
multimea de date biografice, si posibilitatile de contactare a celor
inclusi: adrese, telefoane, e-mail-uri. Urmarind sa faca din aceasta
enciclopedie "o carte de referinta", editorul ei, Panayitis Vassos, a
anuntat continuarea proiectului prin editarea, la sfarsitul lui 2004, a unei
editii imbunatatite, care sa completeze lista personalitatilor romanesti cu
cele din diaspora
16. Atentie la scarile rulante!
Doi cernauteni din Haifa au suferit saptamana trecuta un
accident mai putin obisnuit. In gara centrala a orasului, ei au folosit
scara rulanta. La un moment dat, suportul pe care calatorii isi pun mana
pentru a se sustine s-a oprit, in timp ce scara a continuat sa functioneze.
Cei doi s-au dezechilibrat si au cazut pe spate. Au fost dusi la spitalul de
urgenta, unde s-a constatat ca, din fericire, nu au nici o fractura.
17. Din avataurile "gandirii unice"
A aparut lucrarea "Din avatarurile <gandirii unice>. Eseuri si
articole polemice" de Gheorghe Kovacs - Eichner, tiparita la Cluj,
2002. Din cuprins: "Adevarul, intregul adevar ... sau o prezentare
<oportuna>"?; "Gandirea unica" - de la mistificarea trecutului la apologia
pezentului; Jean Daniel sau simtul masurii; De ce o "rescriere" a
istoriei contemporane la evrei?; Intre Voltaire si Nietzsche;
Discutiile in jurul mesei ale lui Hitler inca in actualitate;
Scrisori deschise, polemici.
Autorul s-a nascut la Arad in 1928, a studiat la Facultatea de
stiinte juridice si economice, Cluj si a lucrat in presa si industrie. In
Israel s-a consacrat unor studii de istorie contemporana, filozofie si
politologie.
................................................................................
Editor: Uli Friedberg - Valureanu
POB 4516, Haifa 31044
telefon 052 371079, 04/ 8334017
uli@netvision.net.il
Haifa 34564, Beit El 19,
http://www.isro-press.net/
